Haideți să facem o comparație între organizarea Agențiilor Anti-Doping din România (ANAD) și din Germania (NADO).
România
Până în anul 2018, ANAD avea 18 angajați. Unii dintre aceștia mergeau la competițiile sportive pentru a preleva probe de urină de la sportivi în vederea efectuării de teste anti-doping.
În anul 2018, după numirea în funcția de președinte a d-lui Cristi Balaj, schema de personal a ANAD s-a triplat. Sunt 54 de posturi. Dintre posturile ocupate, 37 sunt consilieri, 4 sunt directori, iar 2 sunt șefi serviciu. Mai sunt un președinte, un vicepreședinte, un secretar general și doi îngrijitori. În afară de cei doi îngrijitori, care se ocupă de curațenie, despre ceilalți nu se știe ce atribuții de serviciu au. Cu excepția președintelui și a vicepreședintelui, toți ceilalți încasează, în afară de salariu, și un spor pentru condiții vătămătoare de lucru plus indemnizație de hrană.
Despre pregătirea profesională a fostului președinte Cristi Balaj nu am reușit să aflu decât că a fost arbitru de fotbal. Numirea sa în funcție, cu rang de secretar de stat, a fost făcută când guvernul era condus de Viorica Dăncilă.
Germania
NADA are un Consiliu de supraveghere în care activează sportivi, dar și medici profesori, unul fiind endocrinolog. Activitatea în acest Consiliu are loc pe baza de voluntariat.
Consiliul de administrație este alcătuit din două persoane:
-Dr. Gotzmann a lucrat anterior ca asistent de cercetare la Universitatea Germană pentru Sport timp de mai bine de 25 de ani. Om de știință în domeniul sportului și biochimist, este fost jucător național de baschet și membru în diferite comitete internaționale antidoping.
-Dr. Lars Mortsiefer a fost mai întâi consilier juridic al NADA, din martie 2011 a fost membru al Consiliului Interimar, iar în iulie 2011 a fost numit membru al Consiliului de Administrație de către Consiliul de Supraveghere. De atunci, doctorul în drept și-a adus experiența în toate domeniile de responsabilitate ale NADA.
Alți angajați – 39 de persoane, acestora fiindu-le făcute publice numele, adresa de e-mail și numărul de telefon. Acești 39 de angajați sunt împărțiți pe diferite departamente, respectiv juridic, de control, medical și de prevenție.
Mai sunt și patru comisii în care sunt diferiți specialiști care activează voluntar.
Comisia juridică – Departamentul juridic al NADA este sprijinit în calitate de consultant de către comisia juridică onorifică. Membrii comitetului nu sunt implicați în activitatea operațională și nu au puteri decizionale. Comisia este compusă din experți din știință, politică și predare, sistemul judiciar de stat și asociațiile sportive. 10 persoane.
Departamentul de control al dopajului al NADA este sprijinit în calitate de consultant de către comisia voluntară DKS. Membrii comitetului nu sunt implicați în activitatea operațională și nu au puteri decizionale. Comisia este formată din experți recunoscuți din științe (analitice) și predare, precum și din asociații sportive internaționale. 8 persoane.
Departamentul medical al NADA este sprijinit în calitate de consultant de către comisia medicală voluntară. Comisia este formată din experți din știință și medicină. 10 persoane.
Departamentul de Prevenire al NADA este sprijinit în calitate de consultant de către Comisia de Prevenire care funcționează pe bază de voluntariat. 7 persoane.
După cum se vede, sunt numai 41 de angajati. Ceilalti sunt voluntari. Germania are o populație de peste 83 milioane de oameni. De peste patru ori populația României. Circa 11 milioane sunt abonați la sălile de fitness, mai mult de jumătate din populația României. Dacă luăm o medie de 1.000 de abonați pentru o sală de fitness, probabil că sunt în jur de 11.000 de săli în Germania. Oare cum de nu le-a dat prin cap celor de la NADA că și-ar putea mări veniturile după exemplul celor din România? Tare proști mai sunt! (N.B. – Nu luați această afirmație ad litteram.) Să facem niște socoteli:
-cursuri anti-doping – 11.000×100€ = 1.100.000€
-autorizare – 11.000×100€ = 1.100.000€
Total încasări la fiecare trei ani = 2.200.000€ ceea ce înseamnă 733.333€ pe an.
Câte nu s-ar putea face cu acești bani! Dacă i-ar împărți în mod egal, fiecare salariat ar avea un plus de aproape 18.000 de Euro pe an, adică 1.500 Euro în fiecare lună. Sau, odată la fiecare trei ani fiecare salariat și-ar putea trage câte o mașinuță Audi Q5 Sportback cu ceva accesorii în plus. Nu-i așa că ei sunt fraieri, iar ai noștri sunt dăștepți?