Referitor la articolul https://www.gsp.ro/editorial-romana/gsp-special/ce-se-intampla-cand-folosesti-steroizi-e-sinucidere-curata-623156.html vă transmit următoarea replică:
Mă numesc Florin Preduchin, sunt de profesie arhitect, iar pasiunea mea de mai bine de 50 de ani este culturismul. În 1975, am participat la primul meu concurs de culturism și powerlifting, Cupa 30 Decembrie, la Cluj-Napoca. Pe vremea aceea, probabil că eram ceva mai puțin de 40 de practicanți ai culturismului în întreaga țară. În anul 1978, împreună cu un prieten, am deschis prima sală de fitness pentru public din zona Moldovei. Sunt membru fondator al Federației Române de Culturism și Fitness, federație înființată în primele zile din ianuarie 1990. În 1991, am făcut parte din prima promoție de absolvenți ai Școlii de Antrenori din cadrul ANEFS București, specialitatea culturism. Am fost arbitru de culturism și fitness categoria I. În 1994 am început să editez revista CULTURISM MAGAZIN, care a devenit un an mai târziu ediția în limba română a revistei americane FLEX. Din anul 2007 și până în 2019 am editat revista MUSCLE & FITNESS în limba română. Nu cred că dau dovadă de lipsă de modestie dacă afirm că sunt unul dintre pionierii acestui sport în România, că am participat activ la transformarea sa dintr-o activitate underground în anii 1960-70, la un fenomen de masă la ora actuală și că sunt în cunoștință de cauză când vorbesc despre culturism sau fitness în general.
ANAD, sub conducerea d-nei Grațiela Vâjâială, a inventat termenul de ”substanțe dopante de mare risc” (nicăieri în Codul WADA ne veți găsi o astfel de sintagmă, ci numai ”lista interzisă”, ”substanțe interzise” sau ”metode interzise”) pentru a-i prosti pe cei care nu se pricep și pentru a motiva astfel introducerea în Legea 104/2008 a unor articole care să confere agenției dreptul de a căpușa industria fitnessului prin autorizarea contra cost a funcționării sălilor comerciale de fitness. În ultimii trei ani, sub conducerea d-lui Cristian Balaj, fost arbitru de fotbal și despre care nu am reușit să aflu ce pregătire profesională are sau dacă are vreo legatură cu medicina sportivă sau endocrinologia, se tot încearcă introducerea unor noi prevederi în legea anti-doping care sunt abuzive, exced cadrul constituțional (conform Ministerului de Justiție și sub semnătura d-nei Ana Birchal, iar apoi a d-lui Tudorel Toader) și i-ar oferi atribuții care s-ar suprapune celor ale altor instituții ale statului.
Înainte de fiecare dată când propunerile de modificare ale Legii 104/2008, completată de Legea 10/2011, au fost înaintate spre avizare Ministerului de Justiție, ANAD a încercat să pregătească terenul prin transmiterea către presă a unor materiale de genul celui la care fac referire. Numai că Ministerul de Justiție le-a respins de două ori în timpul ultimei guvernări PSD, nici sub guvernarea liberală de anul trecut nu au reușit, iar acum probabil că vor să-și încerce norocul și sub ministeriatul USR-Plus la Justiție. Cine știe, poate merge!
Sunt foarte multe de spus despre legile menționate mai sus și despre noile propuneri și transmit atașat, spre studiere de către jurnaliștii GSP, mai multe materiale care cred că sunt edificatoare.
Mai jos, mă voi referi strict la cele afirmate de dl. Alexandru Butoi, idei care au mai fost exprimate și cu alte ocazii, dar care acum au mai fost ”pieptănate” puțin în urma comentariilor acide ale cititorilor cu altă ocazie.
- La primele cursuri anti-doping obligatorii și plătite pentru obținerea autorizației de funcționare a sălilort de fitness, lectorul a prezentat niște slide-uri cu pozele unui individ cu o musculatură deformată grotesc spunând că acesta e rezultatul folosirii medicamentelor anabolizante. Toți cursanții au izbucnit în râs, iar fiul meu i-a adus la conoștință respectivului “profesor” că modelul prezentat își mărise artificial musculatura injectându-și un ulei denumit Synthol și că astfel de exemple sunt mai degrabă dovezi ale unor dereglări psihice. Dl. doctor Butoi a fost angajat al ANAD, iar acum este colaborator pentru cursurile anti-doping. Nu m-ar mira să fi fost chiar el lectorul cu pricina.
- Dl. dr. Butoi adoptă termeni cam confuzi atunci cănd se referă la ”substanțe interzise” sau ”lista interzisă”. Am citat termenii folosiți de WADA și care exprimă cu totul altceva decât sintagma ”substanțe dopante de mare risc” folosită subversiv de către ANAD. De exemplu, afirmă că, la niște magazine din București, s-ar fi găsit ”anumite substanțe care apăreau că ajută la slăbit, dar erau, de fapt, hormoni de creştere”. Din câte știu, hormonul de creștere (HGH sau GH) este injectabil, iar suplimentele alimentare pentru slăbit se administrează oral. Nu ar fi fost normal să spună exact ce substanțe interzise s-au găsit? Ca să nu existe confuzie. Se pare că, însă, că dl. doctor folosește în mod deliberat termenul ”hormon de creștere”, nefăcând distincția între hormonii de creștere HGH (Human Growth Hormone) sau GH (Growth Hormone) și pro-hormoni, steroizi anabolizanți, insulină sau alte substanțe din ”lista interzisă”, iar scopul este de a demoniza aceste medicamente. De fapt, despre asta vorbim, despre niște medicamente care au fost create pentru tratarea multor boli, deficiențe, pentru a ajuta la recuperarea după intervenții chirurgicale majore sau chiar după infarcturi miocardice, ca să dau doar câteva exemple, dar ale căror efecte pozitive asupra performanțelor fizice au făcut să fie tentante și pentru sportivii de performanță din foarte multe sporturi, nu numai din culturism. Că acest lucru poate avea și efecte secundare nedorite în caz de exces sau că nu este etic, aceasta este o altă discuție. Dl. doctor ar trebui să știe și faptul că foarte multe dintre bolile asociate bătrâneții se datorează hipoandrogenemiei, adică nivelului scăzut de testosteron. Îi recomand d-lui doctor să citească o carte, Anabolic Therapy in Modern Medicine, scrisă de William N. Taylor, M.D. Va găsi aici și o bibliografie imensă referitoare la folosirea cu efecte benefice a hormonilor anabolici (termen generalist) în medicină.
- Cred că interviul publicat de GSP conține și multe exagerări, iar scopul nu e greu de ghicit. Se dorește crearea unui cadru care să favorizeze adoptarea modificărilor legislative urmărite de către ANAD de ceva timp, inclusiv implicarea în notificarea suplimentelor alimentare. Chestia cu ”sute de mii de fiole” găsite la interlopi este foarte tare! Chiar așa? Câte sute de mii? Au avut jurnaliștii curiozitatea să înmulțească măcar o sută de mii cu 250 de Euro, prețul minim dat de dl. doctor, să vadă câte milioane rezultă? La o astfel de cifra de afaceri ilegală, dl. Butoi afirmă că DIICOT sau alte instituții ale statului nu pot face nimic și că se aplică doar amenzi. Ridicol! Domnilor jurnaliști, chiar nu ați putut filtra o astfel de enormitate? Nu v-ați dat seama că totul e o făcătură?
- Referitor la rupturile musculare cu zgomote care să se audă la câteva aparate distanță, iarăși avem de-a face cu o exagerare. Aceste accidentări sunt întâlnite nu numai la sportivii care se antrenează la intensități mari sau chiar în timpul unor competiții (citim destul de frecvent despre fotbaliști care ”se rup”), dar și la oamenii obișnuiți. Eu, de exemplu, am alunecat pe o scândură umedă și am făcut o ruptură de cvadriceps de 25 pe 5 mm la piciorul de sprijin. Am mai suferit și o ruptură de tendon la legătura dintre biceps și antebraț. S-a întâmplat când am încercat să ridic o placă de beton. Am fost la un medic chirurg ortoped care mi-a recomandat să mă operez, iar cu această ocazie mi-a spus că operează frecvent astfel de rupturi la persoane care nu fac sport, dar sunt trecute de vârsta de 50 de ani, când nivelul de testosteron este mai scăzut. Aceste accidente le-am suferit în ultimii trei ani.
- Dl. Butoi mai afirmă că unii tineri apelează la hormonii sintetici pentru că organismele lor ”nu secretă suficient testosteron”. Serios? Cum își dau seama tinerii de acest lucru? A auzit de mulți tineri care se duc să-și facă analize pentru a afla cât testosteron le secretă organismul? Chiar dacă ar fi așa, orice om întreg la minte s-ar adresa mai întâi unui medic pentru a remedia situația.
- Nu neg că Ronnie Coleman s-a dopat. Am avut ocazia să discut personal cu el și nu mi s-a părut că ar fi ceva anormal în legătură cu vocea lui. Stiu un actor afro-american renumit care are exact același timbru al vocii. Țin să-i amintesc d-lui Butoi că Ronnie are doi copii, deci s-o lase mai moale cu ”castrarea”. Că a suferit câteva intervenții chirurgicale pentru artroplastii, acesta este mai degrabă prețul plătit pentru încărcăturile absolut imense cu care se antrena decât folosirii anabolizantelor. Căutați pe YouTube. Am prieteni și cunoscuți de aceeași vârstă cu Coleman, sau chiar mai tineri, care nu au ridicat niciodată o ganteră sau o halteră și, totuși, au făcut operații de protezare de șold sau genunchi. Orice sport făcut la nivel de înaltă performanță lasă urme. Au fost atâția fotbaliști, chiar și la noi în țară, foarte tineri, care au murit fie la antrenamente, fie chiar în timpul unor meciuri. A auzit dl. doctor de Cătălin Hâldan? Avea 24 de ani când a murit pe terenul de joc. Chinonso Ihelwere Henry, jucător la Delta Tulcea, a murit în timpul unui meci amical. Constantin Tabarcea, de la Petrolul Ploiești, a murit pe terenul de fotbal la numai 26 de ani. Ștefan Vrăbioru – 23 de ani, Mihai Baice – 33 de ani, Alexandru Iatan – 19 ani, Andrei Pricop – 23 de ani, Andrei Mutulescu – 23 de ani, Michael Klein – 33 de ani, toți au fost fotbaliști români care au murit pe terenul de sport. Să mai înșir și mulți alții din fotbalul internațional? Trebuia să se facă o sperietoare din acest sport așa cum vrea dl. Butoi să facă din practicarea fitnessului? Sălile de fitness comerciale sunt și vor fi cea mai viabilă soluție de menținere și îmbunătățire a sănătății având în vedere stilul de viață actual și viitor în care sedentarismul a devenit o plagă socială care se reflecta printr-o creștere alarmantă a obezității și bolilor asociate cu aceasta, și în condițiile în care bazele sportive, terenurile de joacă și spațiile verzi sunt înlocuite de proiecte imobiliare. Nu cred că greșesc când afirm că acestea ar trebui sprijinite de stat și nu căpușate de agenții guvernamentale. Oare ANAD-ul își dă seama cât rău face industriei fitnessului cu prostiile pe care le aruncă în media referitor la sălile de fitness? Simplul fapt că acestea trebuie să-și trimită angajați la acele cursuri anti-doping și că trebuie autorizate induc ideea că sunt locuri unde se găsesc ”substanțe dopante de mare risc”, unde tinerii se intoxică într-o veselie cu tot felul de otrăvuri și sunt în pericol să se îmbolnăvească și chiar să moară. Iar totul se datorează faptului că unii angajați ai statului consideră instituția unde lucrează ca fiind moșia lor și caută prin mijloace detestabile să-și rotunjească veniturile. Să mai vorbim și de faptul că numai sălile comerciale și cluburile de culturism și fitness trebuie să fie autorizate, nu și sălile de antrenament ale altor sporturi, chiar dacă la acestea au fost depistați pozitiv mai mulți sportivi de-a lungul anilor? Chiar când scriu aceste rânduri, am aflat că halterofililor români li s-a interzis participarea la următoarele Jocuri Olimpice din cauză că au fost patru cazuri de dopaj în ultimele 12 luni. Câți halterofili sunt în România? Or fi mai mulți de 300? Câți oameni sunt abonați la sălile de fitness din țara noastră? Or fi vreo câteva sute de mii. Câți dintre aceștia a depistat ANAD-ul că se dopează? Câți dintre ei practică videochatul? Despre ce vorbim? Vreau să fiu foarte clar. Nu sunt adeptul dopajului în sport! Nu agreez absolut deloc practica videochatului în general, cu atât mai mult a celui făcut de sportivi de performanță, pentru că eu consider că speculează anumite probleme psihice/ deviații comportamentale ale unor oameni.
- Ajungem și la reluarea afirmației că Arnold Schwarzenegger a luat Naposim pe când era în Austria și legătura acestui medicament cu problemele cardiace ale celebrului actor/culturist. Poate domnul Butoi să probeze această afirmație care a fost preluată, fără discernământ cred, de către o mare parte din presa românească? Mă refer exact la folosirea Naposimului, care a fost produs la Terapia Cluj, nu la substanța activă, respectiv metandienona, pentru că în anii 1960-70 aceasta era cunoscută în țările vestice sub denumirea de Dianabol. Dar probabil că s-a dorit un impact mai mare asupra mediei și publicului folosind denumirea medicamentului românesc alături de numele fostului guvernator al Californiei. Și, pentru că domnul doctor afirmă ca după vârsta de 55-60 de ani, dacă testosteronul nu este consumat (poate ne explică mecanismul prin care testosteronul este consumat) de către organism, acesta este transformat în colesterol, aș vrea să-l citez pe autorul cărții menționate mai sus (paginile 97 și 98):
In perhaps the best investigation, a recent nested case-control study of healthy men, showed that men who had lower plasma total testosterone levels, compared to normal levels, had significantly increased risks for cardiovascular disease as indicated by:
1. Higher body mass index.
2. Higher waist/hip ratio.
3. Higher systolic blood pressure.
4. Higher fasting and 2-hour plasma glucose levels.
5. Higher serum triglycerides levels.
6. Higher total cholesterol levels.
7. Higher low density lipoprotein cholesterol levels.
8. Higher apolipoprotein Blevels.
9. Higher fasting and 2-hour plasma insulin levels.
10. Lower serum high density lipoprotein cholesterol levels.
A consensus of studies utilizing androgen therapy in men with hypoandrogenemia has shown that increasing androgen levels to mid normal range, results in decreasing total cholesterol and LDL cholesterol, while increasing HDL cholesterol levels. Thus, androgen therapy in men with hypoandrogenemia results in normalized lipid profiles and beneficial effects on serum lipoprotein profiles which reflect less atherogenic patterns.
Voi traduce ultimul paragraf, care cred că e edificator: ”Un consens al studiilor utilizând terapia androgenă la bărbați cu hipoandrogenemie a arătat că creșterea nivelurilor de androgeni la nivel normal mediu a determinat scăderea colesterolului total și a celui LDL, concomitent cu creșterea nivelurilor de colesterol HDL. Astfel, terapia cu androgeni la bărbați are ca rezultat normalizarea profilelor lipidice și efecte benefice asupra profilurilor lipoproteice serice, care se reflectă în modele mai puțin aterogene.” Este o contradicție majoră între ceea ce afirmă dl. Butoi și cele de mai sus.
Mai mult, dl. Alexandru Butoi ar fi trebuit să fi învățat la facultate că testoseronul este sintetizat din colesterol, și nu invers.
În 2017, ANAD avea 18 salariați, din care unul era îngrijitor. La vremea aceea, și mai înainte, angajații agenției mergeau la competiții și recoltau probe de urină de la sportivi pentru efectuarea controalelor anti-doping. Acum, sunt nu mai puțin de 54 de salariați, din care doi îngrijitori, iar serviciile de recoltare a probelor sunt externalizate, agenția având prevăzută pentru acestea, în acest an, suma de 1.400.000 lei. Cu ocazia unui alt material apărut în presă cu ceva timp în urmă și avându-l pe dl. Butoi în prim plan, cineva a avut un comentariu foarte interesant: ”La ANAD lucrez, este o instituție care are o mulțime de consilieri angajați și care nu vin o zi la serviciu (aduși de noul director). Bătaie de joc de noi și furt din banii statului. Dragnea a făcut pușcărie pentru angajări fictive. Noul nostru director tot din PSD este pus și tot aceeași meteahnă are…” Vedeți printrscreen-ul atașat.
Parcă actualul guvern declară că nu sunt bani și că trebuie făcute economii. Poate citește cine trebuie acest material…
Vă rog să faceți o comparație între acest interviu https://smartliving.ro/dereglari-hormonale-barbati-cum-afecteaza-sexualitatea/ și cel făcut de GSP cu dl. Butoi. Este exact ca și cum am compara, pe plan muzical, Pink Floyd cu Adrian Minune. Asta este linia editorială a GSP, manelismul jurnalistic?
P.S. Îmi cer scuze pentru lungimea replicii, dar știți vorba aia cu ”un nebun aruncă o piatră în apă…”